Înapoi

 Istoria și filozofia Taekwon-Do

Întrebare: Cine este fondatorul Taekwon-Do și în ce an a fost oficial recunoscută această artă marțială?

Răspuns: Taekwon-Do a fost fondat de generalul Choi Hong Hi și a fost oficial recunoscut în 11 Aprilie 1955.

Întrebare: Care sunt cele cinci principii fundamentale ale Taekwon-Do?

Răspuns: Cele cinci principii sunt:

Curaj (Ye Ui)

Integritate (Yom Chi)

Perseverență (In Nae)

Autocontrol (Guk Gi)

Spirit indomitabil (Baekjul Boolgool).

Întrebare: Ce înseamnă "Taekwon-Do"?

Răspuns: "Taekwon-Do" se traduce prin:

Tae: tehnici de picior sau lovituri cu piciorul,

Kwon: tehnici de mână sau lovituri cu pumnul,

Do: cale sau disciplină.

TAEKWON-DO – Metoda argumentată ştiinţific, pentru utilizarea corpului uman în scopul autoapărării, care permite în baza antrenamentelor spirituale şi fizice intensive a lărgi în armonie diapazonul posibilităţilor personalităţii (spirit, suflet, corp). „TAE” – picior; „KWON” – mînă; „DO” – cale – calea adevărului învăluită de sfinţenie şi înţelepciune.

TAEKWON-DO – sistem de antrenament spiritual şi tehnica de autoapărare fără arme, cât şi efectuarea calitativa a loviturilor, blocurilor şi sariturilor, care se îndeplinesc cu mâinele şi picioarele goale pentru înfrângerea a unuia sau mai mulţi adversari.

TAEKWON-DO – o artă marţială, cu o forţă deosebită şi tehnică eficientă. Anume prin cultura sa spirituală se deosebeşte un maestru adevărat de un diletant, care-şi perfecţionează numai partea tehnică a acestei arte marţiale.

TAEKWON-DO este un sport naţional tradiţional coreean care a primit acest nume pe data de 11 aprilie 1955.

La 22 martie 1966 a fost formată Federaţia Internaţională de TAEKWON-DO ITF. Sediul central al ITF sa aflat în Canada, acum la Viena, iar sediul Federaţiei Europene se află în Marea Britanie.

Scurt istoric

Din documentele istorice putem deduce ca in antichitate in Orientul apropiat si departat (China, Korea, Japonia, Egipt, Mesopotamia), circa 2000-3000 de ani i.e.n., se practicau diverse metode de lupte; de la dansuri rituale de vinatoare, pana la razboaiele cu miscari muliple ce stau la baza miscarilor de lupta. Dezvoltarea civilizatiilor a insemnat si dezvoltarea unor metode de lupta. Bunaoara, in Grecia Antica luptele cu pumnii(boxul) si corp la corp erau in programul jocurilor Olimpice. Deasemenea "pancrationul”- in care au fost unite lovituri din box, lupta corp la corp se permiteau lovituri cu orice parte a corpului. Cu timpul el s-a renascut in luptele gladiatorilor din Imperiul Roman. Dupa caderea imperiului Roman astfel de lupte se organizau in Germania, Franta, Anglia. Cu timpul ele s-au transformat in boxul modern si in alte lupte contemporane.

Un mare interes ne atrag stilurile de lupta din Orient, cu specificul miscarilor si a filosofiei, baza carora a aparut prin mileniul 3 i.e.n. Mai multi reprezentati de rang inalt din artele martiale sint de parerea ca o mare influenta asupra artelor martiale a avut calugarul Bodhidharma(448-529 e.n.). El a pus o temelie puternica de antrenamente in manastirea Saolin, care e vestita si in zilele noastre.

In diverse popoare pe parcursul mileniilor au fost create diverse lupte nationale: China - kung-fu; India - selambam; Franta - savata; Japonia - djiu-djitsu, karate, aikido; Russia - sambo; Moldova - trinta; Tailand - muai-tai; Korea - Taekwon-Do, Sirim.

Istoria aparitiei artelor martiale se pierde in adincul mileniilor. Stim ca in diferite popoare apareau diverse miscari cu mainile si cu picioarele, ce serveau pentru autoaparare sau pentru agresie. Un leagan al artelor martiale din Orient am putea numi China, insa, in acelasi timp, aflam ca paralel existau lupte asemanatoare in India, Korea, Japonia. Ramurele lor sunt atit de incilcite, incat nu poti spune cu siguranta cand si unde a aparut o arta concreta.

In ce priveste TAEKWON-DO-ul, radacinile miscarilor de baza apar prin veacul I i.e.n si se trag din luptele Subakghi, Takion, Hwa Rando. In perioada aceia Korea era impartita in trei state Silla, Cogurio, Pacja. Silla permanent suferea de la agresia din partea celorlalte doua state si datorita acestui fapt s-a format un corp de ofiteri tineri cu numele de Hwa Ran(florile june). In afara de antrenamentele cu arcul, sulita si spada ostasii antrenau disciplina spirituala si fizicul, diverse metode de lupta cu mainile si picioarele. Pentru intarirea fizicului ei urcau in munti, in perioada rece se scaldau in riuri furtunoase, permanent agatindu-se de apararea Patriei. Aveau reguli de etica asemanatoare cu "Codul de onoare” al samurailor japonezi. Regulile erau scrise de calugarul budist Von Kan si suna in felul urmator:

1. Sa fii devotat Regelui.
2. Ascultati parintii.
3. Stimeazati prietenii.
4. Sa nu dai inapoi in lupta.
5. Fii gata sa lupti pina la moarte.

In statul Silla existau mai multe metode de lupta, ostasii corpului Hwa Rando le-au perfectionat si le-au adus la un nivel nou de existenta. Metodele noi de antrenament ce le foloseau in corpul Hwa Rando au adus lupta ce o practicau la rangul de arta.

In aceiasi perioada in statul Cogurio se practica lupta cu mainile numita Subakghi, foarte populara intre oamenii simpli. Pentru formarea armatei puternice imperatorul dinastiei Li atrage la pregatirea ostasilor maestri de lupte cu diverse arme, maiestri in luptele Takion, Sirim(trinta coreana), Subakghi. De doua ori pe an, primavara si vara la rind cu alte competitii se desfasurau competitii la lupta Subakghi. Imperatorul obliga toti ostasii sa participe la astfel de competitii. Invingatorului i se oferea un post de stat. Trei din ei au ajuns generali pe timpul dinastiei Kore.

Multe documente istorice nu exclud faptul ca unele lupte coreene puteau sa migreze in Japonia si sa ajunga la baza unor arte japoneze ca Jiu-jitsu si Karate. Posibil ca ostasii Hva Rando au fost prototip pentru luptatorii japonezi - samurai si codului lor de onoare- Busido.

Perioada dinastiilor Silla si Kore s-a manifestat prin dezvoltarea artelor martile, in schimb la sfarsitul dinastiei Li luptele in Korea au fost gonite. In perioada ocupatiei japoneze(1909-1945), practicarea artelor martiale in Korea era strict interzisa. Dar oamenii cu duh neinfrinat continuau sa se antreneze pe ascuns si au adus pina in zilele noastre semintele artelor stravechi.

Dupa razboi, in 1945 Korea deja libera formeaza armata nationala. Tinarul locotinent Choi Hong Hi invata soldatii lupta, care azi o cunoastem ca Taekwon-Do. Din 1946 pina in 1954 se petrece o lucrare enorma asupra formarii luptei noi. Au fost create 24 de exercitii de baza, fiecare, in parte, reda caracterul unei persoane din istoria Coreei, in cinstea cui a fost numit.

Se formeaza o baza a strategiei și a tacticii de luptă. Se pune baza spirituala.

In 1955, de o comisie speciala, constituita din instructori, istorici si oameni de stat a fost aprobata denumirea, luptei noi, propusa de Choi Hong Hi, si intarita ca TAEKWON-DO. Radacinele miscarilor de baza provin din luptele nationale koreene: subakghi (lupta bazata pe lovituri cu minile), takion (lupta cu picioarele), Hva Rando si Karate. Avind scopul de a forma o lupta universala, ce ar putea sa se opuna oricarei agresii, au fost selectate si stiintific modernizate miscarile in asa fel, ca astazi Taekwon-Do e una din cele mai efective si populare arte martiale din lume. Cu exceptia antrenamentelor fizice Taekwon-Do are o baza spirituala si filosofica, cu principii etice ce servesc dezvoltarii moralului inalt. La fel ca si in Hwarando este un cod:

1. Respect.
2. Sinceritate.
3. Insistenta.
4. Autocontrol.
5. Duh neinfrinat.

Au fost stabilite si idealurile spre care trebuie sa tinda un taekwondist:

- Vom dezvolta spiritul curat si fizicul puternic, pentru a avea taria de a fi permanent de partea dreptatii.
- Ne vom uni cu oamenii, prin puterea duhului, necatind la religie, rasa, nationalitate sau alte hotare ideologice.
- Ne vom consacra viata construirei societatii pasnice, bazata pe dreptate, incredere si umanizm.

In 1959 Cioi Hong Hi cu un grup de urmasi de ai sai face un turneu de demonstratie a artei Taekwon-Do in Vietnam si Taiwan. De aici a aparut ideia de a arata lumii intregi bogatia sufleteasca si puterea luptei noi, de aici incepe expansia Taekwon-Do-ului, initial in tarile asiatice si apoi in toate tarile lumii. In acelasi an (1959) a fost fondata Asociatia Coreana de Taekwon-Do, iar la 11 aprilie 1966 a fost fondata Federatia Internationala de Taekwon-Do (ITF), din care facea parte Vietnamul, RFG, Malasia, Singapur, SUA, Turcia, Italia, Egiptul si Corea. Sediul, cu sediul in orasul Seul. Nedorind sa participe in jocurile politice ce aveau loc, in acel moment, in Coreea, in 1972 generalul Choi a migrat in Canada, unde se muta si sediul ITF. Din perioada aceasta in multe tari se inregistreaza si se dezvolta asociatii si federatii de Taekwon-Do ce se afiliaza ITF-ului. In 1985 sediul se transfera la Viena(Austria), unde se afla si in zilele noastre. In 1969 e organizat primul campionat international(Campionatul Asiatic), din 1974 (CM din Canada) se desfasoara campionate mondiale. Campionate Mondiale erau organizate odata la trei ani, iar in zilele noastre odata la doi ani. Din 1980 se desfasoara si campionatele Europei.

In zilele noastre Taekwon-Do-ul este una din cele mai populare arte de autoaparare si este practicat in peste 150 de tari de catre milioane de oameni.

”Toate care se întîmplau prin jurul meu , mi-au deschis posibilitatea de a fonda şi dezvolta acest tip de artă marțială. La început invăţam TAEKION. Pe lîngă  aceasta , în timpul celor 36 de ani de ocupaţie a plaiului meu de japonezi , am avut posibilitatea  să învăţ şi KARATE .
Mă antrenam mult pentru susţinerea sănatăţii dăruită de Dumnezeu, căci eu m-am născut bolnav şi plăpând. Să mă antrenez cu TAEKION, m-a sfătuit profesorul meu de scris, când aveam 15 ani.
În ianuarie  1946 am fost numit ofiţer (letenant) inferior a forțelor armate a Republicii Koreia şi am am fost trimis de căpitanul  regimentului în Kwadja.
Pentru educarea fizică şi sufletească a corpului am început să le predau soldaţilor Karate. Anume atunci am înţeles că nouă ne trebuia să dezvoltăm arta de luptă a noastră, care întrecea cu mult, atât thnic cît si sufleteşte Karate. Eu crdeam mult, că studierea acestui stil pe întreg  teritoriul ţării îmi va permite să mă ţin de jurământul care l-am dat tovarăşilor mei, fiind în temniţă în Japonia.
Conducându-mă de  aceasta idee, în martie 1946 am început sistematic să dezvolt  tehnica nouă. La sfârşitul anului  1954 aproape că am terminat perfecţionarea noului stil de luptă koreiană, iar în 1955 la 11 aprilie l-am numit "TAEKWON-DO”.
Deşi am numai 1 m  50 cm , sunt mândru că ajuns  să trăiesc într-o corelaţie strânsă dintre  convingerile mele morale. Sunt sigur  că aceasta s-a făcut posibil datorită puterii de neânvins sufletescă , care am căpătat-o antrenându-mă cu TAEKWON-DO.
Tehnica TAEKWON-DO se bazeaza pe principiile ştiinţei moderne, în special a fizicii lui
Newton, care  ne învaţă cum să folosim puterea maximă. De asemenea au fost foşosite principile tacticii de atac şi apărare de luptă.

Fondatorul Taekwon-Do

Choi Hong Hi

Generalul Choi Hong Hi

1918-2002

Scurt biografic

Nascut la 9 noembrie 1918, in Korea. La 12 ani incepe studierea stilului national de lupta cu picioarele numit Takion. Petrecand studiile in Japonia a studiat Karate la Marele Maestru Ghitin Funacosi, de la care a primit centura neagra I DAN. Cu inceperea a 2-lea razboi Mondial este recrutat in armata japoneza, care lupta si impotriva Koreei. Din cauza ca nu doreau sa lupte contra patriei sale a fost aruncat cu mai multi studenti in inchisoare. Nici acolo antrenamentele nau incetat, mai mult ca atit, incepe lucrarea sa asupra stilului universal ce sar putea opune Karatelui.

Dupa razboi devine ofiter in armata koreana. Continue dezvoltarea artei moderne din combinatia elementelor din Takion, Subakgi, Hva Rando si elemente modernizate din Karate. Elementele noi de lupta sunt introduse la baza antrenamentelor militarilor coreeni.

La 11 aprilie 1955 este anuntata oficial fondarea luptei noi sub denumirea de TAEKWON-DO, ce inseamna „calea mainii si a picioarului”.
In 1959 Generalul Choi este ales presedinte a Asociatiei Koreene de TAEKWON-DO, iar la 22 martie 1966 fondeaza Federatia Internationala de TAEKWON-DO (ITF).

A scris mai multe lucrari printre care enciclopedia TAEKWON-DO in 15 volumuri. A invatat toata viata sa si a lasat urmasi multi elevi, carora lea dedicat arta originala sub numele de TAEKWON-DO.

A decedat la 15 iunie 2002, in Korea.

Am fondat un şir întreg de  metode  de   tehnici, care pot fi folosite practic în orice situaţie. Ele sunt alcătuite pe baza următoarelor principii :

  1.  La îndeplinirea tulurilor fiecare mişcare  trebuie să  exprime caracterul şi însuşirile sufleteşti ale omului în căruia a fost numit.
  2.  Orice mişcare trebuie să fie armonioasă şi ritmică, estetic placută
  3.  Pentru prevenirea păliturilor şi îmbunătăţirea sănătăţii neapărat trebuie o concentraţie bună
  4.  Fiecare mişcare trebuie să fie uşor de făcut, de oarece TAEKWON-Do a fost sursa satisfscţiei, ca sport şi odihnă
  5.  Toate acţiunile de atac trebuie să fie clar determinate şi să fie întemeiate pe baza proprietăţilor anatomice a corpului
  6.  Atacul trebuie să fie relativ posibil în orice punct al corpului adversarului, iar apărarea capabilă de a se opune atacului
  7.  E necesar  de alcătuit metoda respiraţiei corecte, care măreşte viteza fiecărei loviturişi scade oboseala
  8.  Trebuie dezvoltate metodele  logice de predare, pentru ca toţi să simtă avantajele TAEKWON-DO-ului  --  tinerii şi bătrinii, bărbaţii şi femeile
  9.  Scopul şi modul  de acţiune trebuie să fie clare şi simple, ca să se uşureze procesul de predare-învăţarea TEKWON-DO
  10.  Amplitudinea şi cinematica fiecărei mişcări trebuie să fie determinată  exact, ca atacul    sau apărarea să fie foarte efectivă
  11.  Principiile pe care se bazează tehnica loviturii trebuie să fie  atît de clare încît chiar un copil să îţelegă care mişcare este corectă
  12.  Toate mişcările trebuie să fie astfel încît să primim cantitatea de energie maximală a corpului


Dacă ne considerăm oameni ce am primit TAEKWON-DO, atunci trebuie să-l respectăm cum respectăm corpul nostru şi niciodată nu vom folosi TAEKWON-DO in scopuri nedrepte.

Am alcătuit idealele de bază,  la care trebuie să râvnească cei ce se ocupă cu TAEKWON-DO:

1. Ne vom dărui pentru construirea unei societăţi pacifice,  fondată pe baza dreptăţii, încrederii şi umanismului
2. Ne vom uni cu oamenii, apropiaţi sufleteşte, fără a atrage atenţia la religie, rasă, naţionalitate şi graniţele idiologice
3. Dezvoltând şi corpul puternic, vom căpăta hotărarile liniştite de a fi mereu de partea dreptăţii

Urmărirea acestor principii formează TAEKWON-DO-ul  ca o artă de luptă estetică, ştiinţă şi sport.”

Din enceclopedia Taekwon-do, de Chioi Hong Hi

Înapoi